Republica Moldova a fost şi continuă să fie o ţară bolnăvicioasă.

Mă întorc cu atâta entuziasm şi dor de locurile natale, dar plec intoxicată de răutatea oamenilor şi lipsa de educație de care mă lovesc aici.

Mă doare sufletul la gândul că încă mulţi din cei dragi rămân, precum mă bucur că alţii au reuşit să plece şi încerc să-i încurajez în imigrarea lor.

Mă dorea să văd tot ce las în urmă, dar mă consolez căci nu am cum să iau totul cu mine, iar bucuriile de aici sunt mult mai puţine pe lângă tot năduful şi problemele ce le are o Moldovă întreagă; că oamenii buni, educați şi sufletişti sunt și ei mult mai puţini pe lângă cei lipsiți de respect şi răutate.

Cum să lupţi? Cu cine să te lupți? Cu o ţară întreagă? Cum să-i mai cultivi pe aceşti oameni? Cui să-i vorbeşti de moralitate?

Unul împotriva la toţi. Este imposibil!

Ca mine mai sunt şi alţi tineri! Tineri ce iubesc libertatea, dar și dreptatea. În sinea lui, e fiecare cetăţean!

Frumoasă-i toamna în Moldova, trist e dorul meu!

Însă, constat cu stupoare ca moldoveanul trăiește după propriile reguli. Mai contează care sunt legile într-o țara schilodită politic? Mai contează să ne gândim la moralitate, la politeţe, la ce ne-au învăţat profesorii în şcoală sau la ce ar fi trebuit să învăţăm în primii şapte ani de-acasă?!!!

Asta e Moldova sau Cutia Pandorei, pe a cărui fund rămâne doar Speranţa!

O lună, o lună îmi trebuie să stau în Moldova, să îmi alin dorul, să mă bucur de multe revederi şi să îmi calmez curiozitate: În Moldova anii trec, dar nimic nu se schimbă, doar în mai rău, poate!

Văd doar oameni bolnavi de sărăcie şi alţii bolnavii de hoţie, unii bolnavi de bunătate şi aţii bolnavi de răutate, bolnavi de ură, bolnavi de invidie, bolnavi de deştepţi şi bolnavi de proşti.

Da! Moldova e ţara unor oameni bolnavi, iar cei câţiva care mai sunt sănătoşi se îmbolnăvesc de boala celorlalţi în timp ce încearcă să-i lecuiască!

Recunosc, acum şi eu sunt bolnavă! Mă doare tot, dar mai ales Sufletul!

Urmareste-ma pe Instagram si Facebook